Majoritatea copiilor, care sunt ulterior diagnosticati cu TSA (Tulburare din Spectrul Autist), au primit ca diagnostic principal la început „întârziere în dezvoltarea vorbirii”. Mai târziu acești părinți au devenit conștienți de reperele sociale și au ințeles ca sunt necesare investigații suplimentare, diagnosticul fiind de fapt altul. După cum s-a menționat și in articolul anterior, cei mai mulți părinți simt că ceva este în neregulă în momentul în care copilul își manifestă comportamentul în jurul vârstei de 18 luni

Lipsa de exprimare verbală a fost considerat un semn distinctiv in TSA, mai ales atunci când este asociat cu lipsa dorinței de a comunica și în lipsa unor  eforturi non-verbale compensatorii, cum ar fi gesturile. Cu toate acestea, copiii cu simptome mai blande, in special a celor cu abilități cognitive normale, pot avea dezvoltate abilitățile de vorbire. În schimb, discursul lor nu este atât de funcțional sau fluent, lipsindu-le de fapt intenția de a comunica. Comunicarea poate fi ca un scenariu (preluand scenarii din clipuri video sau programe de televiziune preferate) iar vorbirea este stereotipă. Ecolalia, numită uneori „vorbire papagal” reprezintă repetarea discursului altei persoane. Ecolaliei este clasificată ca fiind „imediată/spontană”, atunci când copilul repetă vocalizările imediat după ascultarea lor sau „întârziată” , atunci când copilul redă ecolalic sunete, cuvinte, fraze după un interval de timp (ore, zile, săptămâni).

Copiii cu o dezvoltare tipică  trec printr-o „etapă de explozie a vocabularului”, existând și pentru ei o perioada scurtă de ecolalie, considerată obișnuită. Pe de altă parte, ecolalia la copii cu TSA poate persista pe parcursul duratei întregii vieți  și consta dintr-un amestec de ecolalie imediata cu ecolalie întârziata.  Pronunția copiilor cu TSA poate fi mai clar articulata, fiind în general  monotonă în comparație cu a unui copil tipic, constând din „bucăți” mai mari verbale (de exemplu, de exemplu reproducerea de întregi cântece din clipuri publicitare, reconstituiri video sau recitări mecanice de poezii pentru copii). Uneori, ecolalia poate da chiar impresia de exprimare „avansata” , din cauza prezenței la unii copii cu TSA a vocabularului sofisticat, gramatical și în sintaxă.

Medicul  sau psihologul clinician trebuie să fie atent să diferențieze între ecolalia copilului tipic și a celui cu autist. De obicei, este necesară o evaluare formală de către un specialist în patologia limbajului. O astfel de evaluare, de asemenea, poate pune în evidență, la copilul cu autism, o disociere între aceste abilități expresive „avansate” și limbajul receptivi întârziat,  în care copilul poate fi incapabil să urmeze o comandă simplă, într-un singur pas, care este o abilitate a copilului tipic  cu vârsta de 12 până la 14 luni. De exemplu copilul ar putea sa reproducă o propoziție învățată de la televizor în engleza , cum ar fi ”white cat” (”pisică albă”) , dar nu întelege atunci când îi spui ”vino la mine” sau chiar ”uite pisica” (indicându-i o pisică din cartea ce se află chiar în mâinile lui).

Unii părinți vor observa că copilul lor pare excesiv de „independent”, pentru că, mai degrabă decât să ceară obiectele dorite, el folosește abilități motorii avansate pentru a le obține el însuși (de exemplu, mutarea unui scaun, pentru a ajunge la raftul de sus, pentru a lua obiectul dorit, abilitate motrică ce o manifestă la o vârstă mai mică decât în ​​mod obișnuit așteptat). Unii copii cu TSA devin destul de priceputi în învățarea mecanică a culorilor de pe etichete,  a formelor, numerelor și a literelor alfabetului, dar pe de altă parte nu sunt în măsură să le indice când li se cere să facă acest lucru de către o altă persoană sau pentru a integra etichetele în limbaj funcțional. Câțiva dintre acești copii pot dezvolta mai târziu hyperlexia sau citirea verbală avansată,  fără însă a avea abilități de înțelegere corespunzătoare a ceea ce citesc.

Unii copii cu TSA spun „cuvinte pe neașteptate”/ ”cuvinte din senin”, fără nici un stimul aparent sau intenție de comunicare. Cuvintele sunt spontane și fără conținut, cu toate că, uneori, ele sunt rostite de copil  în timpul situațiilor de stres acut. Aceste cuvinte sunt rostite în afara contextului, pentru o perioadă scurtă de timp (zile sau săptămâni) și apoi, la fel de brusc ca și atunci cand au apărut pe neașteptate, ele dispar. Copiii cu TSA, de asemenea, pot dezvolta „limbaj” cu prea multe cunoștințe sau fraze gestaltiste (bine structurate, intregi), care sunt achiziționate și vorbite aproape ca un singur „cuvânt gigant” (adică, Ceesteaceasta? PeminemăcheamăGeorge!). În același timp, ei sunt în imposibilitatea de a combina cuvintele în fraze sau propoziții care transmit sensul adevărat al propoziției respective.

Cu toate că lipsa de vorbire, vorbirea în scenarii, vorbirea papagal fără intenție de comunicare, ”cuvintele pe neașteptate” și ”cuvintele gigant” sunt aspecte comune clasice în TSA, deficitele anterioare de vorbire au  existat de multe ori la acești copii. Așadar dacă este detectat la timp acest deficit, ar putea facilita diagnosticarea precoce. Aceste deficit include:

  •  lipsa privirii corespunzătoare/contact vizual inadecvat
  • lipsa de expresii faciale calde,  cu o privire plina de bucurie;
  •   lipsa de alternață a vocalizelor între sugari și părinte, care, de obicei, are loc la aproximativ vârsta de 6 luni (de exemplu, sugarii cu TSA continua, de obicei, vocalizarea fără a ține seama de vocalizele părintelui);
  •  lipsa recunoașterii sau reacție inexistentă la vocea mamei (sau a tatălui sau a altor apartinători);
  • nu ia în considerare vocea umana si cuvintele mamei (de exemplu, lipsa de răspuns la nume), dar conștientizează și ia in considerare anumite sunete din mediu;
  • debutul întârziat al lalalizării după vârsta de 9 luni;
  •  prezența scăzută  sau absența gesturilor premergătoare vorbirii (a face ”pa”,  a artăta cu degetul, a impărtăși cu privirea);
  •   lipsa de reactii la expresii cum ar fi „of,of !” sau „nu-i!” sau ”unde-i?”, etc;
  •  lipsa de interes sau lipsa oricărei reacții la declarații neutre (de exemplu, „Oh, nu, plouă din nou afară!”)

 

Broșura „Comunică copilul de 1 an cu tine?” a fost dezvoltată pentru a ajuta la creșterea gradului de conștientizare a părintelui și medicului al acestor repere sociale de comunicare primordiale,  și pentru a promova recunoașterea simptomelor autiste înainte de vârsta de 18 luni (o gasiti in link-ul atatsat in limba engleză).

http://www.kennesawpediatrics.com/files/4013/9905/7478/OneYearOldCommunicat_HE50380.pdf

Prezența regresiei  în comunicare

Aproximativ 25% până la 30% din copiii cu TSA încep să spună cuvinte, dar apoi se opresc din vorbire, între 15 și 24 de luni. Regresia aptitudinilor verbale  la copii cu TSA poate include, de asemenea, pierderea comunicării gestuale (”pa”, a arăta cu degetul) și a altor abilități sociale (de exemplu, contactul vizual și lipsă de reacție la lauda socială), sau o combinație a ambelor. Regresia poate fi treptată sau bruscă, și poate fi suprapusa peste întârzieri subtile preexistente de dezvoltare sau de dezvoltare atipica, cum ar fi un interes deosebit de intens pentru anumite obiecte sau alți stimuli non-social în cursul primului an de viață.  Desi poate fi tentant să se atribuie regresiei un anumit stres din mediul înconjurător (de exemplu, nașterea unui nou frate sau o mutare la o casă nouă, sau lasarea copilului prea mult timp la televizor), aceasta justifică doar intarzierea punerii unui diagnostic. Regresia este un semn distinctiv bine documentat in TSA și prezența acesteia ar trebui să alerteze  părinții si medicii pediatri/de familie.

Cateva cuvinte despre comunicarea  copiilor cu TSA înalt funcționali (In DSM V Sindromul Asperger a fost scos ca denumire și încadrat in TSA)

Copiii cu TSA înalt functionali (cei descriși in DSMIV cu Sindromul Asperger) pot avea întârzieri de vorbire ușoare sau limitate (a se vedea criteriile DSM-IV-TR4 din tabelul 2) și tulburarea lor poate trece neobservată până la debutul școlii, atunci când este evidentă incapacitatea lor de a-și face prieteni,  aspect ce devine îngrijorător. Cu toate că de multe ori rămâne neobservat, limbajul lor este atipic. Copiii cu TSA înalt funcționali adesea sunt destul de verbali cu privire la un anumit subiect de interes pentru ei, dar aceștia nu sunt în măsură să-și exprime sentimentele simple, sau să recunoască sentimentele și punctele de vedere ale altora. Discursul poate fi fluent dar limitat la numai câteva teme. Discursul, de asemenea, poate fi excesiv de formal (pedant), motiv pentru care copiii cu TSA înalt funcțiomali, uneori, sunt descriși ca ” mici profesori „. Acești copii întâmpină dificultăți  în utilizarea socială a limbii: nu știu să  aleagă un subiect de conversaţie, au dificultăți în înțelegerea și producerea uni tempou adecvat, expresia facială și limbajul corpului în timpul conversației sunt neadecvate; așteptarea rândului e dificilă, înțelegerea  aspectului că partenerul a pierdut interesul pentru un anumit subiect de discuție, la fel; a ști când să începi, să susții și să termini o conversație, pe baza indiciilor oferite de ascultător; a ști să remediezi o comunicare care s-a intrerupt, folosind gradul corespunzător de formalitate și politețe. Copiii foști Asperger au dificultăți mai ales în susținerea unei conversații pe un subiect care este inițiat de o alta persoană. Limbajul  vorbit poate părea ciudat, centrat pe sine nu este un ascultător receptiv , practicând mai degrabă un monolog monoton.

Ei utilizează un mod unic de a vorbi (cu aceleași patternuri verbale), în ceea ce privește intonatia, volum, ritm, vorbire pas cu pas, și nevoia unui  spațiul personal, care tinde, de asemenea, să nu țină seama de nevoile celuilalt ascultător. Acești copii pot avea dificultăți de raționament abstract și în discutarea gândurilor și a opiniilor altora. Incapacitatea de a discerne și judeca intențiile de conversație ale altora, mai ales atunci când conversația lor include cuvinte sau expresii cu sensuri ambigue. Este, de asemenea, afectată capacitatea lor de a înțelege metafore, glume, ironiile, sâcâielile, minciunile, etc. Copiii mai mari, cu un grad ridicat funcțional și cu o vorbirea fluentă, de asemenea, poate demonstra, unele dintre caracteristicile lingvistice menționate mai sus.

 

Sursa ”Identification and Evaluation of Children With Autism Spectrum Disorders”

Chris Plauche´ Johnson, MD, MEd, Scott M. Myers, MD, and the Council on Children With Disabilities

Traducere : Sinziana Burcea, Octombrie 2016

Iti place acest articol ? Vrem si noi sa stim !
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (2 voturi, media voturilor: 5,00)

Se încarcă...

Psiholog Clinician Principal

Centrul de terapie Being MySelf – Terapie intensiva timpurie a copiilor diagnosticati cu Autism, Tulburare Pervaziva de Dezvoltare din Spectrul Autist sau PPD NOS si a familiilor acestora

Translate »